Papiloma em palato.

Palatul dur

Este compus din esut conjunctiv i are rolul de a fixa epiteliul de structurile profunde osoase sau musculare. Din punct de vedere topografic se mparte n: corionul superficial sau papilar imediat sub epiteliu, n zona reelei papilare corionul profund, situat papiloma em palato corionul superficial spre structurile subjacente Grosimea corionului variaz n funcie de zonele studiate: uneori este foarte ngust continundu-se practic cu periostul gingie fix, palat duralteori este gros, bine reprezentat ca n cazul mucoasei labiale i jugale.

Structura corionului este aceeai cu a unui esut conjunctiv: fibre i celule dispuse ntr-o substan fundamental, vase i nervi. Fibrele sunt reprezentate de fascicule dense de colagen i reticulin. Celulele sunt reprezentate n principal de fibroblati celule mari, de form alungit, fuziformemacrofage, limfocite T i B, melanocite i celule dendritice.

patologie lucrare

Vasele sunt bine reprezentate: n corionul papiloma em palato fiecare papil prezint un ax conjunctivo-vascular format dintr-o arteriol, reea capilar, o venul, vase limfatice papiloma em palato fibre venoase, vascularizaia papilelor fiind de tip terminal; n corionul profund fiecare papil prezint o reea vascular bine reprezentat din papiloma em palato pleac i la care se termin reeaua papilar. Pereii vasculari prezint celule endoteliale alungite, cu nucleu excentric ce bombeaz n lumen. Celulele epiteliale sunt unite ntre ele prin aa numitele ,sisteme de adeziune", iar cele bazale ader la membrana bazal printr-un sistem complex de coeziune numit complex bazal".

Acest sistem complex separ epiteliul de corion, permind n acelai timp att schimburile cu patul vascular, ct i circulaia celulelor imunocompetente din corion spre epiteliu i napoi.

Notiuni de Patologie Orala

Adeziunea celulelor epiteliale Este asigurat pe de o parte de anumite structuri specializate de membran desmozomiiiar pe de alt parte de ctre o serie de proteine specifice cu rol n adezivitatea intercelular cadherinele: desmoglein, desmocolin, desmoplakinele i plakoglobin. Desmozomii constituie jonciuni cu funcie de adeziune celular ce unesc keratinocitele.

papiloma em palato cancer renal la femei

Placa electronodens vizibil electronomicroscopic conine desmoplakina I i II i plakoglobulina, ea fiind strns conectat papiloma em palato filamentele de citokeratin care constituie scheletul celular.

Spaiul intercelular conine glicoproteine aa-zisul ciment intercelular care servesc drept liganzi unor molecule de adeziune din superfamilia integrinelor, rspndite pe suprafaa membranei celulare i care contribuie la rndul lor la adeziunea intercelular.

Cancerul Sferei ORL | Centru Oncologie Severin

Dintre moleculele de adeziune cu rol important n adeziunea intercelular se pot enumera integrinele a21 i a Integrinele 1, P-cadherinele, vinculina i desmoplakina interconecteaz E-cadherina, o protein calciu-dependent, contribuind astfel la adeziunea dintre keratinocite.

Cadherinele desmozomale n conexiune cu unele integrine se adaug legturilor papilloma eltavolitas mai sus. Adeziunea celulelor la esutul conjunctiv subjacent este asigurat de ctre o structur proteic complex, stratificat, coninnd multiple molecule de adeziune, numit zona membranei bazale sau complexul bazal M.

Complexul bazal Membrana bazal este format dintr-un strat superficial electrono-transparent numit papiloma em palato lucida L. Lamina lucida Este un strat de natur proteic ce conine o serie de glicoproteine cu rol fundamental n fixarea papiloma em palato bazale.

Încărcat de

Dintre acestea, laminina i epiligrina constituie liganzi extracelulari pentru integrinele a31 i a64 situate pe membrana celulelor bazale. Antigenul pemfigoidului bulos, o protein analoag cu desmoplakina I, joac un rol important n sistemul joncional celul bazal - membran bazal.

human papillomavirus infection intraductal papilloma left untreated

Complexul joncional al hemidesmozomilor de la nivelul polului inferior al membranei celulelor bazale este structura fizic primar de adeziune a acestor celule la complexul bazal B. Dei morfologic ei sunt asemntori desmozomilor din structurile de adeziune papiloma em palato, ei se deosebesc biochimic de acetia din urm.

Hemidesmozomii par a fi alctuii din dou complexe de adeziune: 1.

Plafonul cavitatii orale palatul - Cavitatea bucala gura » Secțiunea: Anatomie și fiziologie Palatul dur palatum durum Separa cavitatea orala de cea nazala si este reprezentat

Complexe stabile de ancorare - sunt cele mai importante componente ale acestui sistem. Ele constau din papiloma em palato de citokine intercitoplasmatice legate de antigenul pemfigoidului.

Lanurile de integrine 5 sunt alte componente transmembranare care se leag de laminina i epiligrina din lamina lucida L. Adeziunile focale sunt asociate complexelor actin - talin care sunt legate de integrinele a Ele interacioneaz cu proteinele din matricea extracelular i se pare c joac un rol important n facilitarea migraiei celulare.

patologie lucrare

Lamina densa Sub lamina lucida papiloma em palato gsete un al doilea strat al membranei bazale, mai gros i electronodens numit lamina densa. Este alctuit din colagen de tip IV. Fasciculele de colagen de tip VII numite fibre de ancorare pornesc de la nivelul laminei densa spre colagenul neutru din corion de care se leag.

Colagenul de tip VII prezint o structur special avnd: un domeniu non colagenic globular, care i permite aderarea la colagenul papiloma em palato tip IV din lamina densa un domeniu terminal colagenic, papiloma em palato care se fixeaz la colagenul din corion Astfel, stratul bazal este solidarizat la conjunctivul subjacent prin sistemul proteic complex al membranei bazale, alctuit din straturi suprapuse care ader unul la cellalt.

Celulele bazale din stratul germinativ Sunt unite ntre ele prin pliuri ale membranei i desmozomi numeroi. Celulele bazale sunt fixate la membrana bazala prin hemidesmozomi.

Palatul dur

Desmozomii sunt structuri specializate ale membranei cu rol n adeziunea intercelular. Pot fi observai pe membranele adjacente a dou celule. Sunt compui dintr-o zon central sau plac electronodens, zon n dreptul creia membrana este ngroat.

Carcinomul cu celule scuamoase al cavităţii bucale, orofaringe, hipofaringe, laringe şi sinusurile paranazale Stadiile T1, T2 N0, M0 Se recomandă tratament chirurgical sau chimioradioterapie. Stadiile T, N1-N3 M0 1          a Boală nerezecabilă, status bun de performanţă Se recomandă radiochimioterapie concomitentă.

De la aceast zon pornesc spre interiorul celulei fascicule papiloma em palato tonofilamente care se ancoreaz n matricea citoplasmatic. Celulele bazale se fixeaz de membrana bazal numai printr-o jumtate de astfel de structur, numit hemidesmozom, a crui structur a fost descris mai sus.

Uploaded by

Jonciunile strnse sunt alte structuri cu rol n fixarea intercelular. Apar ca zone n care membrana a dou celule vecine fuzioneaz, cu obliterarea spaiului intercelular. Citoplasma celulelor bazale conine organitele celulare uzuale: mitocondrii, lizozomi, aparat Golgi, ribozomi liberi i reticul endoplasmatic rugos.

Nucleul prezint o membran, deci un contur puin plicaturat i civa nucleoli. Celulele stratului spinos Apar modificate fa de celulele bazale.

Cancerul Sferei ORL

Astfel, n citoplasm se observ acumulri de glicogen i numrul de tonfilamente crete. Celulele de suprafa prezint semne de degenerare: vacuolizri, dispariia organitelor i i pierd glicogenul perinuclear.

Mucoasa keratinizat prezint unele particulariti.

papiloma em palato hpv papillomavirus italiano

Stratul bazal prezint desmozomi mai numeroi i un numr mai mare de organite celulare. Membrana bazal este mai groas, prezentnd uneori chiar mai multe straturi. Microgranulele sunt mai numeroase, mai dense i au aspect striat, iar jonciunile intercelulare sunt hpv wart remedy strnse.

Notiuni de Patologie Orala

Stratul granular apare bine definit, conine fascicule dense de tonofilamente i cteva organite celulare. Stratul cornos Este comparabil cu cel al pielii, dar compus din mai puine straturi fa de 15 sau mai multe ale pielii. Const din straturi aplatizate papiloma em palato proteine fibroase keratinaiar jonciuni desmozomale nu mai exist.

Organitele celulare dispar, membranele fostelor celule sunt foarte ngroate. Uneori, mai pot fi observai rari papiloma em palato. Granule neregulate de keratohialin pot fi observate n celulele aplatizate de sub stratul cornos.

Informațiiimportante